Crăpelniță nebună

Autor  Ionel Lespuc   în  ,      4 saptãmâni în urmã     109 Vizualizări  

Marele filosof și moralist roman Lucius Annaeus Seneca a dus o viață îndestulată, din care banchetele copioase nu aveau cum să lipsească. Martor fiind la acele ospețe desfrânate, el a emis următoarea cugetare înțeleaptă: „Omul își sapă mormântul cu dinții.”

La acea vreme aristocrația romană trăia într-un huzur care azi ni s-ar părea de neînchipuit. Pentru desfătarea sa se aduceau bucate rafinate din cele mai îndepărtate colțuri ale mărețului Imperiu Roman, și înflorise o gastronomie rafinată, menită cu precădere să răsfețe simțurile. Fiindcă despre așa ceva era vorba la acele ospețe, și nu despre hrănirea unor stomacuri flămânde. Din desfrânarea gastronomică a banchetelor aristocratice romane s-a născut și mitul „vomitorium”-ului, încăpere ferită în care petrecăreții își băgau degetul în gât pentru a face loc următoarelor feluri apetisante.

În ciuda traiului său opulent, Seneca și-a asumat pe deplin misiunea de a trezi conștiința semenilor săi aristocrați, care se tăvăleau în luxul lor precum porcii în mocirlă. La unul din banchete, când le vorbea invitaților despre importanța cumpătării în viață, el a fost atacat de aceștia cu reproșuri vehemente la adresa modului său luxos de viață. La care Seneca le-a răspuns tranșant: „Chiar nu înțelegeți nimic, neghiobilor?! Eu nu despre viața mea vă vorbesc, ci despre cum ar trebui voi s-o trăiți pe-a voastră!”

Seneca avea dreptate din toate punctele de vedere. Omul își sapă mormântul cu dinții. Atât ca individ, cât și ca specie. Nu cu mult timp în urmă am încercat să sintetizez situația prezentă a economiei mondiale în felul următor: „Niciodată atât de mulți nu au avut atât de mult”. Este la fel de adevărat pentru economia mondială și pentru ecosfera planetară: NICIODATĂ ATÂT DE MULȚI NU AU MÂNCAT ATÂT DE MULT.

După o plimbare minuțioasă prin centrul Vienei ne-am oprit, la ora închiderii, la un fast-food luxos cu fructe de mare. Angajații strângeau arătoasele preparate în cutii mari de plastic, casa era deja închisă. Dar unul dintre angajați ne-a umplut un platou generos cu tot felul de bunătăți, și a refuzat orice plată: „Oricum le aruncăm pe toate”. La acel moment m-am bucurat de aparenta generozitate a vânzătorului. În acest moment, nu am găsit o mai reprezentativă imagine pentru nebunia culinară ce bântuie planeta noastră, în toate colțurile sale.

Mergeți oriunde, chiar și în acele locuri care în mentalul colectiv apar drept „sărace” sau „subdezvoltate”. Peste tot veți vedea un potop de alimente care, adeseori, vă va lăsa fără cuvinte. Ospețele chinezului sau filipinezului de rând au ajuns să se întreacă în opulență cu banchetele aristocrației romane, cea care se mulțumea să arunce ceva pâine vulgului pentru a-i cumpăra fidelitatea. Nu mai vorbim despre țările „dezvoltate”, în care gastronomia rafinată și „mâncatul bine” au devenit pietre de temelie ale traiului zilnic și al respectului de sine.

Recent dat publicității în prestigioasa revistă „The Lancet”, un studiu pus la cale de 37 de specialiști din 16 țări ne face să înțelegem dimensiunea acestei adevărate nebunii planetare. Nu numai că omenirea tot mai numeroasă pune o presiune distrugătoare asupra mediului natural (pregătindu-și astfel mormântul ca specie), dar tiparele de hrănire sunt atât de nesănătoase încât viața indivizilor este pusă în pericol (pregătindu-ne astfel mormântul ca indivizi). Nevoile de consum ale indivizilor nu numai că au evoluat în ceea ce privește cantitatea, dar și sortimentele oferite trebuie neapărat să fie cât mai bogate. Într-o țară binecuvântată cu toate verdețurile Paradisului, cum este Filipine, trebuie neapărat să apară prin piețe fructe importate de peste mări, până și struguri din îndepărtata Californie!

După ce milenii de-a rândul omenirea a fost decimată de lipsa hranei, s-a ajuns acum ca principalul factor de risc legat de hrană să fie caracterul ei nesănătos. Potrivit estimării specialiștilor, alimentația nesănătoasă produce mai multe boli și decese în prezent decât relațiile sexuale neprotejate, alcoolul, drogurile și fumatul laolaltă! Și aceasta este posibil datorită unor disparități strigătoare la cer între diversele formule de alimentație. Astfel, locuitorii din America de Nord consumă de 6,5 ori mai multă carne roșie decât recomandă specialiștii, în timp de în Asia de Sud această cantitate este fix la jumătate. În schimb, în Africa sub sahariană consumul de vegetale care conțin amidon (cartofi, manioc) este de peste 7,5 ori mai mare decât norma recomandată.

Realizatorii studiului propun o așa-numită „dietă planetară”, care poate fi rezumată în câteva cuvinte astfel: carne roșie și zahăr la jumătate – nuci, legume și fructe în cantități duble.

Simplu de zis, dar greu de făcut. Fiindcă, dacă excludem cei 800 de milioane de oameni care au o alimentație insuficientă, și care nu-și pot permite să judece dacă alimentele ingurgitate sunt sănătoase sau nu, restul au o alimentație nesănătoasă prin prisma opțiunilor alimentare dezastruoase. Pentru aceștia boala cea mai devastatoare este obezitatea, care servește drept vector pentru toate bolile specifice „civilizației”.

Concluzia este că omenirea își sapă mormântul cu dinții atât ca indivizi, cât și ca specie. Mâncatul în exces devine o boală de mediu la fel de dăunătoare ca și poluarea adusă de producția pentru poftele prostești. Peste jumătate din hrana produsă la scară mondială ajunge la gunoi. Brazilia pregătește un dezastru ecologic transformând bogata savană (cerrado) în teren de producție pentru soia destinată exportului. Junglele tropicale bat în retragere peste tot în fața agriculturii de mare exploatație. Iar hrănirea celor 10 miliarde de oameni care vot jefui planeta în anul 2100 se anunță a fi o imensă provocare pentru viitorul umanității, care nu-si mai poate permite nici abundența nici risipa de acum.

Dacă nu ne vom trezi, vom avea surpriza dureroasă de a constata că în crăpelnița noastră rătăcită, înverșunată și nebună, ne-am mâncat până la os propria planetă!

 Mihai E. ȘERBAN

Doctor în științe economice, scriitor, om de afaceri, președinte de club sportiv, instructor de arte marțiale. Editorialist cu experiență, analist economic și politic (când i se cere), precum și moralist (de câte ori poate), s-a alăturat echipei de la Media9 pentru a promova o schimbare benefică a modului în care publicul larg percepe, consumă și propagă prestația jurnalistică de calitate.

About