Chiar sub ochii noștri

Autor  Ionel Lespuc   în  ,      5 luni în urmã     884 Vizualizări  

În această lume îmbuibată, în care ne temem mai mult de kilogramele în plus decât de amenințările la adresa sănătății, și mai mult de mușcăturile de căpușă decât de dezastrele naturale, se desfășoară procese de mare amploare pe care fie le ignorăm, fie le minimalizăm cu bună știință. Fără să avem elementara conștiință că în felul acesta însăși existența noastră va deveni mai grea și, în anumite circumstanțe, chiar imposibilă.

Am avut o primăvară ploioasă, atât de ploioasă încât ne-am bucurat sincer că nu a plouat în ziua de Medard. Pentru cei care nu știu, Medard este un sfânt „unguresc”, adică romano-catolic, prăznuit în ziua de 8 iunie, asociat unei credințe populare conform căreia dacă plouă în respectiva zi înseamnă că următoarele 40 de zile vor fi ploioase (desigur, fără a oferi explicații despre cum poate o ploaie zdravănă în Secuime să condamne acel ținut la un adevărat potop, în timp ce la Cluj e căldură de crapă pietrele…)

O serie întreagă de fenomene ieșite din comun a presărat mapamondul cu îngrijorare și suferință. Iarnă severă în emisfera nordică, urmată de inundații și valuri de frig. În emisfera sudică, o vară secetoasă și capricioasă, cu multe incendii cauzate de secetă, mai ales în Australia. Chiar acum, când citim acest articol, mângâiați de palele prietenoase ale aerului condiționat, Peninsula Arabică și sub-continentul Indian își revin anevoie din episoadele de caniculă pe care le-au traversat de curând. India a fost foarte puternic afectată, cu temperaturi ce au depășit și 50ᵒC; această țară suprapopulată a înregistrat, în ultimii 15 ani 11 ani, temperaturi record, an de an mai ridicate. Situație care își ia tributul de vieți umane: din 2010 încoace, peste 6000 de oameni au murit în India din cauza căldurii…

Nimeni nu a murit de frig în Spania în noaptea de 10/11 iunie 2019 … dar temperaturile au fost extrem de scăzute, chiar sub punctul de îngheț. În schimb, valul de căldură care a lovit Europa în august 2003 a dus la decesul a cel puțin 35.000 de persoane – ceea ce este de-a dreptul rușinos pentru un  continent care se consideră bastionul cel mai înaintat al civilizației, confortului și sănătății publice.

Este foarte greu să poziționăm toate aceste capricii ale vremii în contextul evoluțiilor din sânul mediului planetar. Și aceasta, în primul rând fiindcă reacțiile diferitelor categorii de oameni se desfășoară într-un registru extrem de larg. Omul de rând este aproape la fel de nepăsător precum oricare individ din te miri care specie animală: memoria sa este foarte scurtă și se limitează la întâmplările care au atins persoana sa, familia sa și cercul său restrâns de prietenii și cunoștințe. Pe deasupra, nu dă doi bani pe problematica încălzirii globale, câtă vreme el nu crapă de frig sau de cald, sau de foame.

Savantul știe totul. Previziunile sale, bazate pe cifre, constatări directe, trenduri statistice, sunt pe deplin demne de a fi luate în seamă, fiindcă sunt întemeiate nu pe interese obscure, nici pe sentimente confuze, ci pe rostirea limpede și neangajată a limbajului științific. Savantul are un singur, mare defect: el nu știe vorbi limba practicată de omul de rând și de politician.

Fiindcă politicianul nu este cu nimic diferit de omul de rând. El nu știe mai nimic, dar se înfoaie ca și cum le-ar ști pe toate. Și nu fiindcă chiar le știe, ci fiindcă cu tupeul său el poate uzurpa voturile celor mulți la fel de „pricepuți” ca el, afirmându-se ca un lider al ignoranței triumfătoare. În consecință, el a înțeles foarte bine că voturile sale nu sunt legate de acceptarea pericolelor viitoare, și cu atât mai puțin de strângerea curelei pe care  acestea o reclamă; voturile sale depind de cât de credibile vor fi discursurile sale despre prosperitatea pe care continuarea consumului dezmățat o va aduce tuturor votanților orbi și surzi în fața adevărului.

Adevărul este că în această zi de „primăvară” (13 iunie 2019) meteorologii au emis o avertizare severă de „căldură umedă”. Aerul cald care a năvălit asupra Europei extrage cu furie din sol umiditatea infiltrată de un întreg sezon de ploi, ceea ce face ca aerul fierbinte și umed să fie mult mai dăunător decât aerul fierbinte și uscat. Dacă în fierbințeală de 50ᵒC poți rezista într-un deșert uscat, la doar 35ᵒC cu saturație de umiditate de aproape 100% (asta însemnând nu 100% apă, ci aproape de 100% capacitate a aerului de a mai absorbi apa) organismul omenesc este sortit unei agonii lente, cu final inevitabil moartea. Fiind suficiente doar 4 ore de expunere la un astfel de cuptor ucigaș…

Previziunile acelorași savanți ignorați ne spun că la orizontul anului 2100 vor fi trei zone pe suprafața planetei în care, timp de mai multe luni pe an, căldura umedă va atinge pragul de 35ᵒC: Golful Persic, India și China. În aceste zone va locui atunci peste 40% din populația planetei, iar transformarea teritoriilor lor în zone de nelocuit va schimba drastic și dramatic fluxurile mondiale ale deplasării populațiilor umane, cu efecte de neînchipuit aspra echilibrului geostrategic și a dinamicii globale a speciei umane considerate în ansamblul său. Cum mai stați cu încrederea, dar cu planurile de „viitor”, știind că nepoții voștri vor fi nevoiți să dea față cu provocări climatice, deci umane, deci tehnologice, fără precedent în scurta istorie a trufașei și ignorantei noastre specii?

Lucrurile se schimbă. Chiar sub ochii noștri. Dar noi, în suficiența noastră hrănită de ignoranță, ne închipuim că răcoarea aerului condiționat din mall-uri ne va feri de vipia aerului supra-încălzit. Sau de bolile tropicale care urcă tot mai spre nord. Sau de fenomenele meteorologice extreme care se vor înmulți exponențial. 

Și pe care nu le vedem, fiindcă suntem prea mult preocupați de trecut și prea mult implicați în prezent. Și prea mult ignoranți și nepăsători în fața viitorului. Chiar dacă el se află chiar sub ochii noștri.

 Mihai E. ȘERBAN

Doctor în științe economice, scriitor, om de afaceri, președinte de club sportiv, instructor de arte marțiale. Editorialist cu experiență, analist economic și politic (când i se cere), precum și moralist (de câte ori poate), s-a alăturat echipei de la Media9 pentru a promova o schimbare benefică a modului în care publicul larg percepe, consumă și propagă prestația jurnalistică de calitate.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.