CENTENAR. Administrație românească în Transilvania. Care au fost primele măsuri

Autor  Ionel Lespuc   în  ,      2 luni în urmã     79 Vizualizări  

Am ascultat melodiile fanfarei, am văzut defilările de paradă, am admirat artificiile în toate orașele țării pentru marcarea Centenarului Marii Uniri. Dacă 1 Decembrie a fost petrecerea, se cuvine să continuăm cu un after party. Pentru că Unirea nu s-a terminat la 1 Decembrie 1918. Acela a fost abia începutul.

Prin urmare, deschidem un ciclu istoric cu tema Cum s-a construit România Mare. În episodul de astăzi, refacem începuturile construcției administrative a României de acum 100 de ani.

Guvernarea tranzitorie și Gazeta Oficială

Administrația este o temă importantă, deoarece, prin această funcție, statul își exercită atribuțiile. Administrația este forma statului de a-și îndeplini funcțiile, prin instituțiile pe care le controlează. Transilvania avea nevoie de o aducere la numitor comun cu Regatul României.

Deși românii din Moldova, Muntenia sau Transilvania erau un singur popor, nu au beneficiat de o formă de administrare comună până la Marea Unire din 1918. 

Mi-aș permite o paranteză de la tema discuției pentru a întări afirmația că ardelenii, moldovenii și muntenii sunt un singur popor. Profesorul Daniel David a realizat un studiu temeinic în lucrarea sa ”Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală”. În această lucrare de cercetare a poporului român, David concluzionează că ”românismul bate și ardelenismul și muntenismul și moldovenismul”. În concluzie, nu ne caracterizează particularitățile care ne deosebesc, ci trunchiul comun pe care îl avem ca națiune și popor unitar.

Revenind la necesitatea implementării administrării românești unitare, tranziția către aceasta a fost asigurată de Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria. Acest organism, condus de Iuliu Maniu și elitele care au depus eforturile organizării Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, și-a asumat guvernarea tranzitorie până la preluarea administrației de către Regatul România. Acest guvern de tranziție a menținut un contact continuu cu populația din Transilvania, editând o Gazetă Oficială.

Acest instrument de comunicare era utilizat pentru informarea cetățenilor transilvăneni în legătură cu progresele pe care le înregistrau sau pentru a transmite instrucțiuni populației cu privire la aspecte de maximă importanță pentru aceștia.

“Orice dușman al libertății voastre naționale să-l respingeți”

Spre exemplu, în prima apariție a Gazetei Oficiale, populației îi era transmisă componența Consiliului Dirigent, scopul constituirii acestuia (guvernarea de tranziție) și modul în care va fi dusă la bun sfârșit Unirea mult dorită cu Regatul României. Totodată, transilvănenii erau îndemnați să se arate ”vrednici de sângele nobil care curge în vinele voastre și vrednici de încrederea lumii civilizate. Înainte de toate, rupeți orice legături mai departe cu guvernul maghiar din Budapesta și dați ascultare numai Consiliului diriguitor români guvernului nostru. Rânduielile acestui guvern să le împliniți cu scumpătate și fără esitare, căci acele rânduiri se dau pentru fericirea voastră viitoare. Mai ales în aceste vremuri grele nu vă dușmăniți întreolaltă, cinstiți vieața și averea altuia, trăiți în pace și frățietate cu cei de alt neam și altă lege, îngrijiți casele și economia voastră și fieștecarele să-și urmeze munca sa obicinuită fără încetare. Fiți liniștiți, pacinici și muncitori, dar de azi încolo cu îndârjire să vă apărați libertatea națională; și când s’ar ridica vr’un protivnic acestei libertăți, nu mai răbdați nici o umilire, ci orice dușman al libertății voastre naționale să-l respingeți, jertfindu-vă, de ar trebui, chiar și vieața pentru libertate. Dacă vă vom chema, veniți sub arme cu dragă inimă, ca să ne apărăm moșia și neamul. Iară noi vă făgăduim, că toată munca noastră și vieața noastră întreagă o jertfim binelui și fericirei voastre. Așa să ne ajute Dumnezeu! Sibiu, în 29 Noemvrie (11 Decemvrie) 1918”. 

După 100 de ani, ar fi de comentat câteva aspecte cu referire la acest text redactat în timp ce Transilvania se afla încă sub ocupația armatelor maghiare. Elitele românești de acum 100 de ani au îndemnat populația la noblețe, cinste, pace și frățietate cu cei din alt neam. Vorbim aici de noblețea învingătorului, față în față cu învinsul, pe care nu îl vrea distrus, ci vrea să trăiască alături de acesta în pace. Totodată, deschiderea populației românești nu trebuie confundată cu supunerea, ci mesajul este, pe cât de binevoitor față de cei deschiși la conviețuire, pe atât de tăios la adresa potrivnicilor. Suta de ani scursă nu a învechit cu nimic mesajul de mai sus, deoarece și atunci, ca și acum, existau unii care doreau să se joace de-a ”autonomia administrativă” în Transilvania Unită cu România. Iar fiindcă am explicat deja că administrația înseamnă exercitarea funcțiilor statului prin instituțiile sale, este de prisos să mai clarificăm că orice administrare care nu aparține statului suveran are rolul de a submina autoritatea acestuia.

Justiție, ordine publică, finanțe și alimente

Pe linie administrativă, Gazeta Oficială informează încă din primul număr că toate hotărârile, decretele, ordonanțele, regulamentele, notele circulare și deciziile Consiliului Dirigent vor fi transmise pe această cale scrisă, spre informarea cetățenilor. Transpus în realitatea de astăzi, Gazeta Oficială devenea un Monitor Oficial al zilelor noastre.

Primele hotărâri pe care le dispune Consiliului Dirigent și care se comunică prin Gazeta Oficială se referă la măsuri în domeniile:

  • Siguranță alimentară (numiri de comisari de alimente; interzicerea exporturilor de alimente);
  • Ordine publică (se interzic reținerile de persoane fără autorizare de la șeful siguranței publice și al armatei);
  • Administrare financiară (se publică un anunț de prezentare în serviciu pentru toți funcționarii de naționalitate română);
  • Justiție (apel către cei cu pregătire în domeniu, care doresc să facă parte din corpul de justiție).

Toate aceste domenii reglementate mai sus reprezintă primele 4 cărămizi puse la temelia administrației românești în Transilvania. Crearea de instituții cu funcționare unitară pe tot teritoriul României Mari a fost o provocare majoră acum 100 de ani, la fel cum ar fi și în prezent. Vedem și astăzi cât de greu înaintează reformele administrativ-teritoriale, cu toate avantajele de care dispunem în prezent.

Crearea României Mari, dincolo de război și jertfe, a presupus și derularea unor etape mai puțin eroice, dar necesare, de consolidare administrativă. Vom urmări, în articolele viitoare, pașii care s-au parcurs până la instalarea deplină a instituțiilor administrative românești în Transilvania.

About