Cât din moștenirea Revoluției anticomuniste din 1956 mai păstrează azi Guvernul Ungariei?

Pe 23 octombrie, Ungaria a sărbătorit Ziua Națională, marcând Revoluția anticomunistă din 1956, un moment crucial în istoria țării. Studenții maghiari s-au ridicat împotriva regimului comunist susținut de Uniunea Sovietică, un regim care, până în acel moment, închisese 40.000 de oameni, exilase din Budapesta peste 10.000 de persoane și deschisese dosare penale pentru un milion de cetățeni. Revolta a fost înăbușită brutal de trupele sovietice, intervenția lor soldându-se cu mii de morți, răniți, deportați și exilați, iar 200.000 de maghiari au fugit din țară spre Occident.

Având în vedere acest istoric dureros, ar fi de așteptat ca o țară democratică, membră a Uniunii Europene și a NATO, să manifeste o anumită rezervă față de apropierea de Rusia, care, sub conducerea lui Vladimir Putin, a fost acuzată de practici opresive și suprimarea libertății de exprimare. Totuși, Ungaria nu doar că nu arată reținere, ci, în ultimii ani, a dezvoltat o relație tot mai strânsă cu Moscova.

Ungaria este dependentă de gazul rusesc și a susținut adesea pozițiile Rusiei în raport cu Uniunea Europeană și NATO. Premierul Viktor Orban și ministrul de externe Péter Szijjártó au avut întâlniri regulate cu oficialii de la Kremlin, lăudând relația de prietenie ungaro-rusă. Mai mult, guvernul ungar a înființat instituții care urmăresc reducerea influenței opoziției, cum ar fi Biroul pentru Protecția Suveranității, o instituție care a fost comparată de critici cu legea rusă a „agenților străini”.

Cu toate acestea, în fiecare an, pe 23 octombrie, poporul ungar și maghiarii din afara țării comemorează Revoluția anticomunistă din 1956. Reprezentanții guvernului de la Budapesta, prieten cu Moscova, vizitează Transilvania și susțin discursuri despre valori și libertate, în timp ce, în țară, liderii maghiari mențin relații strânse cu Rusia, considerată de unii drept continuatoarea Uniunii Sovietice.

Maghiarii din România, spre deosebire de cei din Ungaria, se bucură de libertatea de a-și exprima cultura și tradițiile. Ei pot vorbi, crea, învăța și sărbători în limba maternă, participă la guvernarea țării și își pot expune statuile înaintașilor. În România, maghiarii pot primi fonduri de la organizații străine fără a fi incriminați, un lucru pentru care, în Ungaria, ar putea risca pedepse.

Libertatea pe care guvernul FIDESZ o oferă este, spun criticii, una limitată de ideologia naționalistă și de relațiile prietenoase cu Rusia. Viktor Orban și apropiații săi, cum este Balazs Orban, directorul politic al premierului, au declarat deschis că Ungaria nu ar fi rezistat unei invazii ruse, dacă s-ar fi aflat în locul Ucrainei.

Cu toate acestea, pe 23 octombrie, maghiarii își cinstesc eroii care, în 1956, s-au ridicat împotriva opresiunii comuniste. Această zi este un moment de reflecție atât pentru maghiari, cât și pentru români, un prilej de a ne aminti cât de mult rău a adus comunismul în regiune și cât de importantă este păstrarea libertății.