Drumul Apusenilor și Drumul Bistriței – când vom putea circula pe șoselele din fonduri europene

Autor  Ionel Lespuc   în       2 years în urmã     1379 Vizualizări.  

Contextul epidemiei de coronavirus a afectat semnificativ activitatea construcțiilor, atât la nivel național cât și la nivel local. Mulți antreprenori clujeni care se confruntau deja cu probleme de supraîncărcare din cauza angajării în cadrul mai multor proiecte de investiții, în timpul stării de urgență/alertă și-au amplificat problemele ca urmare a insuficienței personalului calificat și necalificat din construcții. 

Cluj-Napoca raportează două proiecte întârziate: lucrările la Turnul Pompierilor și la blocul de locuințe sociale de pe strada Ghimeșului. Un scenariu optimist este ca acestea să se finalizeze până la 31 decembrie 2020.

Punem lupa însă pe lucrările de la nivelul județului Cluj. Printre cele mai importante proiecte de infrastructură implementate de Consiliul Județean (CJ) Cluj se numără reabilitarea segmentelor de drum regionale. Deși aflăm zilnic despre asfaltările din județ, două dintre aceste obiective majore întârzie să ajungă la maturitate din cauza unor probleme ce țin fie de constructor, fie de alți factori, pe care vom căuta să îi identificăm în acest articol.

Proiectul de modernizare a DJ 108K – pe traseul “Drumului Apusenilor”, executat de societatea ANTREPRIZA DE REPARAȚII ȘI LUCRĂRI (ARL) SA, pare să fie sub blestemul personajului popular „meșterul Manole”. Constructorul a primit cu întârziere ordinul de începere a lucrărilor (finalul anului trecut), din cauza contestației societății DIFERIT SRL. La începerea timidă a lucrărilor, după trecerea sezonului rece, obiectivul de investiții s-a îndepărtat tot mai mult de termenul asumat pentru finalizare. 

Printre factorii care pun la încercare execuția lucrărilor se numără problemele de proiectare, surparea podului de la Valea Drăganului, dar și unele activități de transport de lemne ale unor antreprenori locali care generează deteriorări și murdăriri ale părții carosabile, ca urmare a nerespectării tonajului și, respectiv, lipsei spălării utilajelor.  

Ieri, Alin Tișe, președintele Consiliului Județean, a anunțat victorios că „în localitatea Valea Drăganului, pe drumul județean 764B, au demarat lucrările de instalare a unui pod metalic provizoriu peste râul Crișul Repede, cu o deschidere de 17 metri. Lucrările se desfășoară în cadrul lucrărilor de reabilitare și modernizare de pe Drumul Apusenilor”.

Importanța dezvoltării unui obiectiv investițional interconectat pe raza județelor Bihor și Cluj este necesară pentru a sprijini sectorul economic și turistic. Nevoia de a corela investițiile realizate la DJ 108K pe raza celor două județe ar trebui abordată și discutată intens între cele două foruri județene, pentru a crește impactul la nivel județean și regional. Așadar, până la interconectarea și finalizarea întregului Drum al Apusenilor DJ108K, atât CJ Cluj cât și CJ Bihor ne vor invita să circulăm cu atenție pe drumurile existente, brăzdate de gropi și denivelări, în spatele camioanelor cu lemne.

Proiectul de modernizare DJ 172A – pe traseul “Drumului Bistriței” este executat de SOCIETATEA DE CONSTRUCȚII NAPOCA SA. Firma controlată de omul de afaceri clujean Ioan Bene – dat în urmărire internațională – pare să se confrunte cu probleme de mobilizare a muncitorilor, dar și cu superficialitate din partea acestora în realizarea lucrărilor. Speranțele clujenilor cu privire la finalizarea lucrărilor pot fi puse pe o listă de așteptare (cu termen posibil 2023), pentru că executantul mai are în palmares și alte proiecte valoroase de edificat:

  • Modernizare drum județean DJ 107 I: Aiud (DN1) – Aiudul de Sus – Rîmeț – Brădești – Geogel – Măcărești – Bîrlești Cătun – Cojocani – valea Barnii – Bîrlești – Mogoș – Valea Albă – Ciuculești – Bucium – Izbita – Coleșeni – Bucium Sat – DN74(Cerbu) numit și „Transalpina de Apuseni” în valoare de 134.593.644,13 lei finanțat prin POR (aproximativ 29 milioane de euro), în asociere cu OPERES și COSEDIL;
  • Modernizare drumuri comunale în comuna Rîmeț, județul Alba în valoare de 10.044.273,73 lei finanțat din PNDL;
  • Cale de rulare paralelă cu pista, pentru Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj  în valoare de 41.614.701,89 lei (finanțat din POIM);
  • Modernizarea drumului județean DJ 195 Ardud – Viile Satu Mare – Tătărăști – Necopoi – Cărășeu tronson I Ardud – Viile Satu Mare km 0+000 – 7+645 și tronson III Necopoi – Cărășeu km 17+460 – 23+810, județul Satu Mare – lot 1 în valoare de 24.212.587,42 lei al cărui beneficiar este CJ Satu Mare;
  • Modernizare străzi în comuna Apahida în valoare de 18.700.289,82 lei;
  • Modernizare drumuri de interes local in comuna Valea Ierii, județul Cluj în valoare de 3.794.002,28 lei;

Dificultățile cu care Consiliul Județean Cluj se confruntă în materie de constructori/executanți sunt multe, dar cel puțin pe componenta Drumul Bistriței ar putea fi urmărite și gestionate mai eficient. CJ ar putea să activeze contractul încheiat cu societatea bihoreană VOLFTECH ENG SRL, pe care beneficiarul public ar fi contractat-o, prin achiziție directă, în luna iulie 2019, pentru gestionarea contractelor subsecvente din acest proiecte. Sumele plătite de CJ Cluj pentru managementul contractelor sunt de 135.000 lei fără TVA atât pentru DJ 172A, cât și pentru DJ 109, Așchileu – limita județ Sălaj.

Lista drumurilor regionale supuse reabilitării, pe fonduri europene, în județul Cluj. 

  • Drumul Bistriței: DJ 109C / (DJ 172A) Țaga – Sucutard (de la km 17+600 la km 25+481; 7,88 kilometri); DJ 172A / limita cu județul Bistrița – Țaga, de la km 33+000 pana la km 39+452 si DJ 161G / (DJ 109C) – Sucutard – Ghiriș – Palatca – Vaida Cămăraș – DN 16, de la km 0+000 până la km 18+406; DJ 109 / Răscruci – Borșa – Vultureni, de la km 0+000 la km 20+786; DJ 109 / Așchileu – limita județ Sălaj, de la km 20+786 la km 31+976; DJ 161 / DN16 – Gădălin – Bonțida – DN 1C, de la km 0+000 la km 16+933.
  • Drumul Apusenilor: DJ 108K / limita cu județul Bihor – Baraj Drăgan, de la km 26+455 la km 29+495; DJ 764B / DN1 – Valea Drăganului – Lunca Vișagului – Baraj Drăgan, de la km 0+000 la km 22+164,500.

Conexiunile rețelei TEN-T (Trans-European Transport Network) planificate în Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest mai au de parcurs pași importanți până la inaugurare. Dacă în arealul clujean discutăm de întârzieri și probleme cu mobilizarea executanților, și vecinii de județ au provocările lor specifice activității de construcții. La o simplă plimbare spre tronsonul bihorean al DJ 108K, observăm că în segmentul de drum denumit Valea Iadului (situat între Remeți – Stâna de Vale) traficul devine periculos. Deși aici regăsim peisaje care-ți taie răsuflarea, participanții la trafic întâlnesc și o complexitate a traseului crescută prin prisma carosabilului îngust pe care adesea nu încap două mașini mici, fără să vorbim despre intersectarea a două mașini de mare tonaj. Cu alte cuvinte, administrația județeană din Bihor va trebui să aibă în vedere că finalizarea lucrărilor la Drumul Apusenilor DJ 108K este un deziderat pentru care va trebui să se implice cu tot know-how-ul de care dispune și cu toate resursele necesare.

Contractarea a cât mai multor lucrări nu este o noutate, dar devine păguboasă pentru beneficiarii proiectelor de infrastructură. Mulți antreprenori nu reușesc să înregistreze evoluții în cadrul șantierelor pe care le gestionează, solicitând mereu prelungiri și invocând motive pentru a obține bunăvoința beneficiarilor. O monitorizare mai atentă din partea instituțiilor beneficiare în ceea ce privește calitatea și termenele asumate în execuția obiectivelor de investiții este necesară, pentru a preveni și controla orice abatere din partea constructorilor care doresc să își maximizeze profiturile neglijând calitatea.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.