Bătrâna doamnă și maurii

Autor  Mihai E. Serban   în  ,      1 lunã în urmã     918 Vizualizări  

Citat din presa „centrală”: „Compania de transport public BVG din Berlin a anunțat vineri că va redenumi o stație de metrou din centrul orașului, cunoscută pentru că poartă un nume bazat pe un cuvânt jignitor pentru negri, informează Reuters.”  Până aici, toate bune și frumoase, s-au aliniat și ei tendinței la modă pe plan mondial, de răfuire necruțătoare cu trecutul colonial și rasist al umanității.

Totuși, cu maurii ce-au avut? Pare-se că inteligența europeană suferă de aceeași boală care afectează verișoara de peste ocean: moartea clinică. În acest domeniu, hârtie de turnesol a registrului moral al lumii „civilizate”, activitatea este taman isolineară, adică un „bzzzz” fără nici un fel de modulație. Ideea este una, doar una, îngustă și nu prea bună: tot ce ne închipuim că are legătură cu trecutul sau cu prezentul rasist al omenirii trebuie demonizat și eliminat (dacă are formă de statuie, aruncat în râu și cu asta, basta! – țin-te bine, Cristofor Columb!)

Să luăm un foarte bun și grăitor exemplu: Thomas Jefferson. Este atacat acum de către tinerii americani turbați împotriva rasismului pentru simplul motiv că, trăind în statul american Virginia, era stăpân de sclavi. Desigur, ignorând câteva informații de temelie: a fost autorul Declarației de independență (1776) prin care Statele Unite ale Americii deveneau independente față de coroana britanică, a fost secretar de stat, vicepreședinte și președinte al SUA (1801-1809), primul promotor al extinderii SUA spre miezul continentului nord-american, singurul președinte al SUA care a fondat o universitate.

Chiar dacă a fost proprietar de sclavi, el a făcut comerț cu sclavi doar pentru a întregi familii. În Declarația de independență, înainte chiar de revoluția franceză, el afirmă: „Toți oamenii se nasc egali”. Într-un cuvânt, el a fost cu adevărat un părinte fondator al acestei națiuni americane, întemeiată totuși pe genocide și ecocide (negri, indieni, bizoni), dar cu ochii spre un viitor pe care părinții fondatori de atunci nu puteau decât să-l întrevadă prin ceață. 

Într-unul dintre cele mai provocatoare paradoxuri ale fenomenului uman, mai că nu există concept mai distorsionat, mai greșit înțeles, decât conceptul de corectitudine. Ce este corect de făcut? Este corect să te manifești împotriva rasismului? Desigur că da! Este corect să distrugi fără discernământ vestigiile vremurilor în care rasismul era însuși modul de existență al societății albe? Desigur că nu!

Astfel, nu mi se pare corect să ataci atât de vehement moștenirea culturală a lui Thomas Jefferson, cu atât mai mult cu cât SUA sărbătoresc acum Ziua Independenței, independență în care Thomas Jefferson a avut un rol proeminent. Dacă americănimea care azi mâzgălește ziduri, sparge vitrine și dărâmă statui ar fi mai instruită și informată (ceea ce, în băncile universității Google, ar trebui să fie extrem de ușor…), ar înțelege că înseși drepturile lor la protest și la distrugere vin din lucrarea acelor părinți fondatori care au pus temeliile la ceea ce azi, cu eronată pompă și cinică îngâmfare, este numit „cea mai măreață națiune a planetei”.

Și totuși, cu maurii ce-au avut? Compania de transport public din Berlin s-a speriat atunci când un manifestant rătăcit a lipit peste numele stației de metrou „Mohrenstrasse” (Strada Maurilor)  un afiș cu numele victimei mesianice de la care a pornit mișcarea de protest. Neinformat a fost protestatarul (ca să nu zic prost), neinformată a fost și respectiva companie (ca să nu zic…), care s-a speriat și a luat rapid hotărârea de a redenumi stația de metrou (nu vă faceți iluzii, nu va fi stația „umanității”, „înțelegerii” sau „frăției”, ci doar numele unei alte străzi din zonă).

În intelectul înfocaților manifestanți contestatari, precum și în intelectul sperioșilor funcționari berlinezi, „maur” este un termen suficient de vag pentru a permite orice conotații, oricât ar fi ele de fanteziste. Maurii sunt în Africa, deci trebuie că sunt negri. Greșit! Ei sunt o populație indo-europeană care populează nordul Africii din vremuri imemoriale (chiar și azi ei sunt peste 100 de milioane, și-i numim… berberi!). Cartaginezii, în urmă cu 2500 de ani, au fost primii care i-au numit „mauri” – astăzi, o țară  africană, unde reprezintă 30% din populație, le poartă chiar numele: Mauritania.

Maurii sunt în Africa, deci au fost năpăstuiți de comercianții de sclavi. Greșit! După islamizare (sec. VII-VIII e.n.), ei au reprezentat cea mai importantă forță militară arabă, care a ocupat tot nordul Africii, aproape toată Peninsula Iberică (emiratul Granada a rezistat până în 1492!), și a amenințat sudul Franței. Dacă numele de Alhambra vă spune ceva (dacă nu, continuați studiile la universitatea Google), atunci ați înțeles rolul maurilor în istoria și civilizația umanității. Europa însăși nu ar fi devenit ce este azi fără aportul de sute de ani al maurilor – gândiți-vă doar la influența asupra Spaniei și Portugaliei, care pe urmă au cucerit și „civilizat” imense teritorii peste tot pe planetă, ticsind cuferele de avere ale Bătrânei Doamne!

Este timpul să ne trezim din moartea cerebrală a inteligenței. Să punem lucrurile la locul lor și să împiedicăm prostia fantezistă să fie singurul criteriu după care judecăm trecutul nostru atât de complicat și de contradictoriu. Dacă vom continua cu aceeași prostească aplecare spre corectitudinea fantezistă, vom ajunge încetul cu încetul să eliminăm din istoria noastră și din memoria noastră colectivă întâmplări și personaje care nu merită o astfel de soartă.

Mergând pe această cale, vom ajunge să nu mai putem folosi termeni precum „neamț” sau „ungur” (căci „țigan” este demult prohibit), iar poliția Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării să fie mai de temut decât înfricoșătoarea Securitate!

 Mihai E. ȘERBAN

Doctor în științe economice, scriitor, om de afaceri, președinte de club sportiv, instructor de arte marțiale. Editorialist cu experiență, analist economic și politic (când i se cere), precum și moralist (de câte ori poate), s-a alăturat echipei de la Media9 pentru a promova o schimbare benefică a modului în care publicul larg percepe, consumă și propagă prestația jurnalistică de calitate.

About