Avalanșa retrocedărilor către cultele maghiare. Schimbare de formă sau de fond, la Arhiepiscopia Romano-Catolică?

Autor  Sorin Tolan   în       2 zile în urmã     483 Vizualizări  

Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba-Iulia trece prin mari schimbări în această perioadă, conducerea acesteia urmând a fi înnoită oficial în cursul lunii februarie. Fostul lider al Arhiepiscopiei, Jakubinyi Gyorgy Miklos, va fi înlocuit cu monseniorul Kovacs Gergely.

Jakubinyi Gyorgy Miklos se retrage după o lungă carieră în biserica romano-catolică. Lucrurile au fost puțin mai ”aprinse” la începutul anului 2019, când istoricul clujean Vasile Lechințan a înaintat o scrisoare deschisă către episcopul romano-catolic, făcută publică, în care reclama ”inducerea în eroare a autorităților administrative, juridice și politice ale statului român și obținerea, pe temeiul unei așa-zise retrocedări, numeroase proprietăți publice care nu au aparținut niciodată, în proprietate Arhiepiscopiei căreia îi sunteți păstor”.

Istoricul face referire la multiplele procese aflate pe rolul instanțelor din România sau soluționate deja de către acestea în care Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba-Iulia solicită retrocedarea imobilelor care au făcut parte din fondurile tereziene, disputa având ca punct central proprietarul de drept al acestor imobile, statul român vs Statusul Romano-Catolic, reprezentat de Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia.

De asemenea, istoricul clujean a subliniat și alt aspect al susținerii de către arhiepiscop a tuturor proceselor de revendicare, insistând asupra impactului moral și social al acestor acțiuni pentru buna conviețuire între popoare. Astfel, acesta a precizat că ”nu v-ați gândit ca după Revoluția din Decembrie 1989 să pornim – după atâția ani de distorsiune a valorilor morale datorită comunismului – la o lume dreaptă și extrem de onestă, o lume a bunei înțelegeri între români și maghiari, între catolici și ortodocși, între alte categorii ale societății românești, din care să fie exclusă înșelarea unuia de către celălalt, să fie exclus șovinismul…ura dintre maghiari și români, ură care poartă pecetea unui trecut plin de victime, să pornim la deschiderea unor căi de înflorire a respectului reciproc, la nelezarea demnității istorice a unei părți de către cealaltă parte, la deschiderea unui drum al încrederii permanente și al civilizației de tip european care este prevăzută cu generozitate în statutul și practica Uniunii Europene din care facem și noi parte?”.

Scrisoarea istoricului continuă, solicitându-i-se într-un final arhiepiscopului luarea în considerare a solicitărilor și cooperarea cu autoritățile române pentru ”restabilirea proprietății adevărate, legale și de drept a bunurilor istorice pe care le dețineți acum prin retrocedare fără nici o bază morală și documentară dreaptă”.

Cele expuse au rămas aparent fără răspuns din partea clericului, deși scrisoarea a beneficiat la acel moment de mediatizare serioasă din partea presei de limbă română, dar și din partea celei de limbă maghiară. Însă, deși istoricul clujean este printre singurii care depune eforturi pentru a aduce detaliile acestui fenomen, pe agenda de discuții a reprezentanților statului român și a celor ai minorității maghiare, aceasta nu este o problemă nouă, iar rezolvările nu pot fi zărite nici măcar la orizont.

Prin urmare, în măsura în care conducerea uneia dintre cele mai mari entități care solicită retrocedarea unor bunuri imobile este în plin proces de schimbare, oare se modifică și politica acesteia în ceea ce privește clădirile istorice din Transilvania?

About