Angajați la Primărie fără jenă: au salarii de peste 10.000 de lei și apartamente cu chirie „cât patru pachete de țigări”

Autor  Ionel Lespuc   în       3 years în urmã     4369 Vizualizări.  

Consiliul Local Cluj a fost luat cu asalt, luna trecută, de persoane care își duc veacul în locuințele modulare de la Pata Rât. Oamenii au cerut sprijin pentru a putea dormi noaptea în condiții decente. Situația multora dintre ei este disperată. Sunt condamnați să stea în frig, într-un miros greu, lângă groapa de gunoi, pentru că societatea îi respinge. Ți se rupe sufletul când îi vezi.

Municipalitatea a identificat soluții pentru a-i ajuta pe marginalizați. Decontează un procent din chiria pe care o plătesc, se arată dornică că cumpere pentru ei apartamente de pe piața liberă, construiește blocuri care vor avea (și) locuințe sociale.

Chiar zilele acestea s-a lansat o licitație prin care municipalitatea pune la bătaie 2,07 milioane de euro pentru a achiziționa apartamente.

Efectele politicii de incluziune sunt însă reduse: undeva la 30% dintre cei care s-au înscris pentru decontarea chiriei au reușit cu adevărat să se mute, întrucât puțini sunt cei dispuși să le dea casele pe mână. Municipalitatea a găsit înainte de această nouă licitație un singur apartament de cumpărat; și aici, aceeași poveste: multe asociații de proprietari se opun, vor să aibă doar vecini blonzi.  Pe strada Ghimeșului se construiește un bloc, dar apartamentele sunt puține, sub 20, iar o parte vor fi locuințe de serviciu. În plus, lucrările stagnează momentan și nu este clar când vor fi reluate.

În tot acest timp, trebuie notat că Primăria deține pe străzile Timișului/Blajului/Rodnei blocuri de locuințe sociale, date în folosință acum 11 ani. Au avut, la acea vreme, trei categorii de ocupanți: oameni săraci (sau așa-zis săraci, cum veți vedea), tineri căsătoriți și foști chiriași ai unor imobile retrocedate.

HCL 412/2008 conține lista completă a chiriașilor. Printre alții, se găsesc pe ea mai mulți angajați ai municipalității!

11

angajați ai Primăriei au locuințe în ansamblul din zona fostului Oser, așa cum se poate vedea din HCL 412/2008. Unii dintre ei achită chiria și țin blocat apartamentul, dar nu mai locuiesc demult acolo!

Am mai scris și revin, pentru că e relevant în acest context: salariile din Primărie au urcat la mansardă de vreo doi ani. Până și un șofer câștigă spre 4.000 de lei pe lună, polițiștii locali sunt pe la 5.000. Iar lângă fostul Oser ei achită chirii lunare de 50-80 de lei. Dar nu s-ar da duși, iar Primăria nu o să-i dea afară, desigur.

13.520

de lei este salariul brut (7.909 lei net) al uneia dintre angajatele Primăriei care are apartament de om sărac. Se numește Liana Căprar și este mare șef: director executiv adjunct la Direcția de impozite și taxe locale. Pe anul 2018, doamna Căprar a câștigat peste 87.000 de lei. Împreună cu soțul, angajat, normal, tot în zonă – muncitor calificat la Direcția de asistență socială și medicală – trec de 120.000 de lei pe an. Ei bine, familia Căprar plătește chirie 80 de lei pe un apartament. Doamna mare șefă era pe lista de priorități a persoanelor cu venituri mici în 2008. O mai fi valabil și azi?

Iată ce spune un locatar din blocurile sociale, cu care am vorbit: “Avem vecini angajați ai Primăriei, de la birouri sau din Poliția Locală. Chiria pentru o garsonieră este de 50 de lei, iar pentru un apartament cu două camere, 80 de lei. Noi zicem aici că ne costă chiria lunară cât patru pachete de țigări”.

La vremea când s-a făcut lista pentru blocurile de la fostul Oser, o diplomă academică valora semnificativ mai mult, la punctaj, decât un copil.

271

de apartamente sunt în imobilele de pe străzile Blajului, Timișului și Rodnei, administrate de municipalitate.

Venim cu legislația mai aproape. La punctul zece al HCL 434/2015, la criterii de eligibilitate, se arată că se pot înscrie pentru a beneficia de locuințe sociale familii care nu au atins pe anul precedent venitul mediu net pe cap de membru. Venitul mediu net la Cluj a fost 3.115 lei în 2018. Ca să înțelegeți, o familie cu patru copii se califică pentru casă socială dacă cei doi părinți au câștigat sub 12.460 de lei (3.115×4) pe lună. Criteriile sunt strâmbe și ar trebui schimbate. La o familie cu doi copii, cum este cea a doamnei Căprar, ar trebui ca soții să câștige peste 150.000 de lei pe an (vreo 30.000 de euro) ca să nu mai fie eligibili. Pe când ei, săracii, au încasat numai 122.500 de lei în 2018, cu tot cu alocațiile copiilor. Fără glumă, vă dați seama, desigur, că în aceste condiții doar vreo 10-20% din populația Clujului nu ar îndeplini condițiile de eligibilitate.

De curând, municipiul a pierdut un proces. Iată ce spune instanța: „Sistemul de criterii de acordare a locuințelor sociale definite în Hotărârea 434/16.12.2015 a Municipiului Cluj-Napoca duce la excluderea persoanelor marginalizate de la obținerea unei locuințe sociale (față de care, conform legii 112/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, Consiliile Locale au obligația de a asigura o locuință adecvată) și totodată încalcă flagrant dispozițiile Legii nr. 144/1996 privind locuințele”.

Felul neechitabil al Primăriei de a privi lucrurile îl lasă pe niște amărâți să trăiască pe mai departe în locuințe modulare și pe angajați cu salarii mari să stăpânească locuințe de oameni săraci. Nu e ilegal, bravo, v-ați descurcat! O fi însă moral?

“Primăria ar trebui să facă verificări, ca să vadă cine nu se mai încadrează în condițiile de eligibilitate”, a cerut George Zamfir, reprezentant al ONG-ului “Căși sociale acum”. Am solicitat de aproape o lună la Primărie lămuriri despre eventuale verificări privind eligibilitatea la momentul actual pentru cei care au obținut locuințele sociale în 2007/2008, dar încă nu au sosit.

Cum am mai scris, angajații municipalității sunt reprezentanții noștri și atât, public servant, cum sună în engleză. Asta nu presupune să aibă drepturi în plus față de locuitorii mai puțin norocoși ai orașului. Dar poate la noi s-a tradus greșit.

About