Analistul George Jiglău, la „Politică mioritică” 2, despre o contradicție: „Când nu e în alianță cu PSD, PNL insistă să se prezinte drept o alternativă la PSD”

Autor  admin   în  ,      1 lunã în urmã     1645 Vizualizări.  

Media9 vă propune o rubrică de analiză politică, acum, înainte de alegeri. Este pentru cei care spun „Nu știu cine candidează”, dar care nu continuă și cu „Oricum nu merg la vot”. Dimpotrivă. Vor să meargă, vor să afle, vor să se implice. „Politică mioritică” este rubrica pe care i-am propus-o unui analist echilibrat și echidistant, George Jiglău, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul UBB.

Astăzi, George Jiglău vorbește despre contradicțiile din politica PNL. Întrebarea era dacă electoratul de dreapta se simte trădat de alianța pe care PNL a făcut-o cu PSD, partidul pe care îl hulea acum patru ani. 

„Aș porni de la a extinde peisajul dincolo de stânga-dreapta. Nu cred că putem împărți lucrurile doar în aceste două categorii. Maximum aș spune că în România a existat și încă mai există o zonă de electorat anti-PSD, pe care suntem tentați să o numim „dreapta”, doar că zona aceea e foarte diversă. Deci nu cred că există o zonă de electorat care să se simtă trădată sau în orice caz aceasta nu e foarte mare, din două motive principale. Acest sentiment al dezamăgirii, să îi zicem chiar trădare, există demult în societatea românească, nu cred că cineva mai avea așteptări foarte mari, mai ales de la PNL, astfel încât să aibă acum vreo surpriză neplăcută. În al doilea rând, nu e prima mare alianță PSD-PNL – să ne amintim de USL. Cele două partide au colaborat foarte bine când a fost nevoie și o vor mai face. Problema PNL este totuși într-adevăr mare pentru că, atunci când nu e în alianță cu PSD, insistă să se prezinte drept o alternativă la PSD, ceea ce nu a fost niciodată, pentru că PNL nu poate lua masiv voturi de la PSD, al cărui electorat a fost mereu foarte stabil. De aceea, oricând soarta îl poartă înspre alianța cu PSD, PNL are această problemă majoră de a explică aceste contradicții. Dar nu e singura contradicție a PNL, care are multe probleme de identitate și de coerență. De la felul în care și-a schimbat liderii în ultimii ani (și Câțu, și Orban fiind prezentați la momentul potrivit drept mari oameni politici liberali care vor revoluționa nu doar partidul, ci și țara), la contradicția dintre a fi liberal și conservator în același timp (ceea ce de fapt ar putea fi explicat din punct de vedere al poziționării ideologice, doar că nu știu să o facă suficient de convingător), la poziționarea față de alte partide din zona anti-PSD, mai ales USR și așa mai departe. PNL a trăit din victoriile la prezidențiale ale lui Klaus Iohannis (cu contracandidații Ponta și Dăncilă) și din victoriile la anumite primării importante (Clujul inclusiv, dar asta după fuziunea cu PDL – înainte nu erau nici primăriile prea multe), dar aici vorbim doar despre alegeri personalizate cu câte un candidat puternic sau cu contracandidați puternic antipatizați. Nu vorbim despre performanțe deosebite ale partidului.

Analistul George Jiglău, la „Politică mioritică” 1, despre „europarlamentare”: „Mă aștept la un scor foarte bun al AUR+SOS, către 30%”

Apariția naționaliștilor asumați încurcă și PSD, și PNL, pentru că aceste două partide au ocupat fiecare zona conservatoare în ultimele două decenii, după dispariția PRM sau PUNR. Și PSD și PNL au cochetat puternic cu naționalismul – să ne amintim de PSD în perioada Dragnea, chiar și de Ponta, mai ales în contextul alegerilor prezidențiale din 2014. AUR și SOS au discursuri mult mai pronunțate anti-valori fundamentale ale democrației liberale, anti-UE, anti-Occident, dar pentru PNL și PSD asta este o oportunitate să se disocieze mai decisiv de aceste poziționări. Deocamdată, spre meritul lor, cred că încearcă să o facă, dar ezitant, conștienți de faptul că asta echivalează cu renunțarea la o parte din electorat.

La Cluj, lucrurile sunt totuși oarecum diferite, pentru că aici AUR nu a arătat prea multă forță. Dacă localele din iunie nu ne aduc vreo surpriză, cred că ne putem aștepta ca la Cluj AUR să rămână sub scorul de la nivel național. De altfel, spre deosebire de alte contexte locale din țară, AUR nu a fost foarte vocal la Cluj împotriva primarului și cred ca funcționează mai degrabă într-o logică de maximizare a scorului, fără prea multe aspirații la vreo victorie convingătoare”.

George Jiglău

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.